RSS Feed

3 lucruri…care m-au ajutat să trec de primii doi ani de liceu

Posted on

Teoretic, mai sunt două luni de şcoală (7 săptămâni ca să fim mai exacţi) dar eu mă simt ca şi cum şcoala deja s-a terminat. De ce? Pentru că a venit căldura, vara nu e decât la câteva saptămâni distanţă, săptămâni care vor trece foarte repede. Încă nu am trecut de cea mai stresantă parte a semestrului – tezele – dar vor veni şi vor pleca rapid. Nu ştiu cum vi s-a părut vouă, dar anul acesta şcolar a trecut pentru mine foarte repede. Parcă mai ieri era să mă păruiesc cu o colegă pentru că număra câte table am şters eu când am fost de servici, profa de română mă arunca pe geam (a se vedea postarea Amintiri din „Liceul Sălbatic„) şi chiuleam la câte o oră ca să merg cu mama la o pizza. A fost un an şcolar dificil, dar amuzant, la fel ca şi primul din acest ciclu de patru ani care ne pregăteşte pentru viaţa de adult. Şi sunt 3 lucruri importante care m-au ajutat să trec prin aceşti doi ani. Ordinea este aleatorie. 

#1: Cafeaua. Serios acum, când ai zile atât de stresante cu câte 6-7 sau chiar 8 ore pe zi nu ai cum să rezişti până la sfârşit. Cum pe holul meu se află un dozator, aproape în fiecare zi mă găsiţi în una din pauze cu bancnota de 1leu în mână. În ultima vreme am mai redus porţia de mocacinno fiindcă încerc să strâng bani de telefon. Totuşi, de fiecare dată când intru în clasă cu paharul de plastic în mână, colegii deja ştiu că mi-am luat mocacinno fiindcă doar asta îmi place de la automatul respectiv. 

#2: Muzica. Nu pot să spun despre clasa mea că este una de nesuportat. De fapt este o clasă mai bună decât am avut în gimnaziu, dar din punctul de vedere al comportamentului. Totuşi, sunt multe momente în care pur şi simplu nu am chef de nimic, aşa că îmi scot căştile şi ascult muzică. Cum playlist-ul meu are doar 15 melodii (afurisit de card de memorie care trebuie formatat!), pot alege uşor ce melodie vreau să ascult, în funcţie de starea pe care o am. Vă spun, muzica face minuni!

#3: Bloggăritul. Cum am creat blogul Ankita’s Crazy Words la sfârşitul clasei a 8-a, pot spune că m-a ajutat mai mult pe parcursul liceului. Poate vă întrebaţi de ce. Ei bine, blogurile m-au ajutat mai mult decât orice fiindcă prin ele am putut fi eu însămi. Cu toate că Ankita este un pseudonim, asta sunt eu. Nu port o mască. De când am început să scriu, gândesc altfel, văd viaţa altfel. Îmbrăţişez mai bine neprevăzutul şi ineditul. Sunt mai analitică şi mai sensibilă totodată. Puţine persoane care mă ştiu au aflat şi de blog fiindcă acesta este locul meu sacru, un fel de jurnal public şi totuşi intim. Cum spunea şi Linwood Barclay în „Nu-i timp de rămas-bun”: „Uneori e mai uşor să-i dezvălui unui străin ceva foarte intim. Ca şi cum riscul ar fi mai mic, dacă-ţi deschizi sufletul în faţa cuiva care nu te cunoaşte.” Şi oricum, personajele pe care le creez sunt o parte din mine. Nu pot să spun că mă regăsesc doar  în protagonista poveştii pentru că şi celelalte personaje îmi aparţin şi fiecare are câte o caracteristică luată din personalitatea mea. Eu sunt toate personajele mele, nu doar unul. Şi prin aceste personaje pot trăi viaţa pe care o vreau. Şi da, să vă aşteptaţi ca majoritatea poveştilor mele să aibă un final tragic şi trist pentru că vreau ca poveştile acestea să aibă un adevăr general: nu totul este roz în viaţă şi nu toţi obţinem ceea ce vrem. Viaţa are multe obstacole şi nu vom putea să le depăşim pe toate, dar nu vom depăşi nici unul dacă nu suntem conştienţi că acestea există. 

Bine, cred că atât am avut de spus. Dar sunt curioasă, ce lucruri vă ajută pe voi? 

~Ankita~

Anunțuri

About ~Ankita~

"Nu mai sunt ceea ce am fost şi ceea ce sunt acum nu este tot ce pot să fiu."-John Katzenbach ~"Analistul"

8 responses »

  1. A fost destul de greu, mai ales ca suntem in razboi cu dirigintele meu,in special un grupulet,in care sunt si eu.si tocmai am aflat ca am un 2 , de care nu stiam.=)))) Am avut si zile in care nu faceam nimic dar si zile cand trebuia sa invat mult.Bine,cel mai mult m-au ajutat filmele sa trec peste greutati( cele cu actorii mei preferati) si , de asemenea, trupa mea preferata.Nici nu-ti poti inchipui cum ma poate schima muzica lor in 2 secunde:))) Pot chiar si invata cand ii ascult. Bine,fara prieteni si blog nu ar fi fost la fel.Toate m-au ajutat in egala masura .Nici mie nu-mi vine sa cred ca termin a 10-a.Parca ieri plangeam cu fostele colege din gimnaziu ca ne despartim si dupa,eram in prima zi de scoala,necunoscand pe nimeni,ma invarteam si eu ca curca intre lemne pe acolo.:)))

    Apreciază

    Răspunde
  2. Ce porfil esti, Ankita?
    Amm, eu acum abia simt ca e scoala. Pana acum, am fost cat de relaxata se putea. Acum, a plecat relaxarea la relaxare. Ce logica, nu? :))
    Mda, sunt a 8-a si mi se parte normal sa fie mai greu.
    *Fac meditatii in particular la mate. Proful e de parere ca pot termina culegerea de teste pana la sfarsitul lui mai, iar eu abia saptamana asta a m inceput-o (culegerea are 60 de teste- asta inseamna 2 teste pe zi)*. Abia astept sa scap!
    Desi nu, nu vreau sa se termine.. Imi va fi atat de dor de colegi, profesori, de tot.
    Ah, mie-mi place la scoala, desi invatam o multime de lucruri inutile.

    Si, ca sa iti raspund la intrebare. Foarte mult m-au ajutat cartile, persoanele din jurul meu (intra aici cei mai buni prieteni, prietrni, amici, colegi, parinti, rude, profesori, doamna de la magazin). Dar, in primul rand, eu m-am ajutat pe mine.

    Apreciază

    Răspunde
    • Da, am trecut prin asta, stiu cum e. In gimnaziu si mie imi placea la scoala, dar am ajuns la liceu si mi’am schimbat parerea:)) sunt la stiinte ale naturi, tu ce profil vrei? Cred ca te’ai hotarat deja. In ceea ce ma priveste, eu am stiut din a6a ca o sa aleg stiintele naturii si ca o sa ma fac medic. Imi place sa imi fac planuri pe termen lung 😀

      Apreciază

      Răspunde
      • Eu m-am tot razgandit. Aveam ca tinta sa merg la stiinte sociale de prin clasa a V-a si m-a tinut treaba asta pana la inceputul anului scolar x-X Acum, ma cam bate gandul sa dau la mate-info, dar habar n-am. Inca am timp sa ma gandesc :)) :-”

        Apreciază

        Răspunde
  3. La mine a fost primul an și a fost mai … altfel. Nu ești singura care se consideră deja în vacanță, cred că toți avem în momentul de față vara în suflet, mai puțin profesorii … care pregătesc tezele, testele, ascultările, lucrările :)) .

    Primul an … frumos. A fost mult mai bine decât credeam că o să fie. M-au ajutat cărțile, prietenii și … și cam tot ce iubesc.

    Mult succes! Mai avem puțin și scăpăm >:D< !

    Apreciază

    Răspunde

Ce crezi despre asta?

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: